viernes, 6 de noviembre de 2009

Catedrala mitropolitană a românilor ortodocşi din Europa Occidentală şi Meridională îşi sărbătoreşte duminică hramul.






Catedrala Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale şi Meridionale din Paris îşi serbează hramul, duminică, 8 noiembrie. Alături de Sfinţii Arhangheli Mihail, Gavriil şi Rafail, locaşul de cult îl are ca ocrotitor şi pe Sfântul Ioan Evanghelistul.

În Duminica a V-a după Rusalii, 12 iulie, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, înconjurat de un sobor de ierarhi din ţară şi străinătate, a săvârşit slujba de resfinţire a altarului Catedralei mitropolitane din Paris. Duminică, 10 mai 2009, Adunarea generală extraordinară a Parohiei „Sfinţii Arhangheli Mihail, Gavriil şi Rafail” din Paris („Biserica Română din Paris”) a aprobat în unanimitate trecerea parohiei sub omoforul Înaltpreasfinţitului Mitropolit Iosif al Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale şi Meridionale, în sânul Bisericii-mame.

Biserica ortodoxă română de pe str. Jean de Beauvais este una dintre cele trei catedrale ortodoxe din oraşul luminilor. Lăcaşul are o istorie din secolul al XIV-lea, de când temelia i-a fost pusă de regele Carol al V-lea în memoria cancelarului său, episcopul Jean de Beauvais. În 1882, aflat în paragină, lăcaşul este cumpărat de statul român pentru nevoile comunităţii româneşti rămasă fără altar. Lăcaşul a avut o pleiadă de slujitori: de la arhimandritul Isaia de la lavra Neamţului, la Chesarie Ştefan, fost director al Seminarului Teologic din Roman, Vasile Pocitan, viitor episcop vicar, profesorii Cicerone Iordăchescu, Valeriu Iordăchescu, Vasile Radu, Ioan D. Petrescu, Petre Vintilescu sau Evghenie Laiu, viitor episcop-vicar. După instalarea regimului comunist la Bucureşti, biserica din capitala franceză a făcut obiectul litigiului dintre comunitatea română aflată în exil şi Guvernul român care îşi revendica dreptul de proprietate. În acest joc politic, Biserica, maica spirituală şi păstrătoarea tradiţiei poporului român, a fost nevoită să pretindă jurisdicţia canonică, aşa cum o avusese până la 1948.