miércoles, 30 de marzo de 2011

Saint Théophane le Reclus: Devenons des compagnons du Christ


Saint Théophane le Reclus: Devenons des compagnons du Christ


Le Seigneur s'avance vers sa Passion volontaire. Nous devons l'y accompagner. C'est le devoir de chacun de nous qui croyons que c'est par la force des souffrances du Christ que nous sommes devenus ce que nous sommes aujourd'hui et qui espèrons en recevoir encore des dons glorieux et tellement grands que la raison humaine ne peut les imaginer. Mais comment devenir le compagnon du Seigneur? Par la méditation et la compassion. Suis en pensée le Seigneur souffrant et cherche en tout chose ce qui peut émouvoir ton coeur et le faire participer aux souffrances endurées par le Seigneur... Fais tout ce que fait la sainte Eglise et tu seras un digne compagnon du Seigneur dans sa Passion.

domingo, 13 de marzo de 2011

Primera piedra de la Iglesia Ortodoxa Rumana en Guadalajara


El alcalde asiste a la colocación de la primera piedra de la Iglesia Ortodoxa Rumana en Guadalajara en un acto presidido por el obispo Timotei, de la Iglesia Ortodoxa-Rumana en España. También contó con la presencia del administrador apostólico de la Diócesis de Sigüenza-Guadadlajara, José Sánchez.

Ocupará unos terrenos situados en el sector SP12, al otro lado de la A2
El alcalde de Guadalajara respondió ayer a la invitación de la comunidad ortodoxa en Guadalajara para participar en el acto de colocación de su nueva iglesia en la ciudad, en unos terrenos cedidos por el Ayuntamiento y ubicados en el sector SP12, al otro lado de la A2. El acto estuvo presidido por el obispo de la iglesia Ortodoxa-Rumana en España y también contó con la presencia del administrador apostólico de la Diócesis de Sigüenza-Guadadlajara, José Sánchez.

El alcalde de Guadalajara, Antonio Román, participó en la mañana del domingo en el acto de colocación de la primera piedra de la iglesia ortodoxa, cuyos terrenos están situados en el sector SP 12, al otro lado de la A2.

Hace un año el Ayuntamiento de Guadalajara aprobó la cesión temporal de uso de un terreno de 6.000 metros cuadrados para la edificación de dicha iglesia. La cesión es por setenta y cinco años y los terrenos forman parte de una parcela municipal de 14.000 m2 de extensión.

El acto ha estado presidido por el obispo de la Iglesia Ortodoxa-Rumana en España, Timotei, el párroco ortodoxo en Guadalajara, Emilian Geabana y el administrador apostólico de la Diócesis de Sigüenza-Guadalajara, José Sánchez González.
En su intervención, Antonio Román ha agradecido, en nombre del Ayuntamiento, la invitación realizada, y ha señalado que se siente satisfecho de haber cedido temporalmente estos terrenos, a pesar de las numerosas críticas que este hecho ha recibido de los grupos de la oposición. El alcalde ha recordado que son casi 5.000 los rumanos empadronados en Guadalajara. “Espero –ha dicho- que este templo sea, además de un lugar en el que celebréis vuestras fiestas litúrgicas, constituya un lugar de convivencia entre todos vosotros”.



http://www.guadalajaradosmil.es/noticia/48660/Local/alcalde-asiste-colocaci%C3%B3n-primera-piedra-iglesia-ortodoxa.html

martes, 8 de marzo de 2011

Tatal Nostru



Tatal Nostru
Evanghelia dupa Matei 6:9-13



Tatal nostru care esti în ceruri,
sfinteasca-se numele Tau,
vie împaratia Ta,
faca-se voia Ta, precum în cer asa si pe
Pamânt.
Pâinea noastra cea de toate zilele,
da-ne-o noua astazi
si ne iarta noua greselile noastre
precum iertam si noi gresitilor nostri
si nu ne duce pe noi în ispita
ci ne izbaveste de cel rau.
Ca a Ta este împaratia si puterea si
marirea,
acum si pururea si în vecii vecilor.

Amin.

sábado, 30 de octubre de 2010

Patriarhală un grup de preoţi catolici din Arhidioceza Romano-Catolică din Viena



Patriarhul României a primit în vizită la Reşedinţa Patriarhală un grup de preoţi catolici din Arhidioceza Romano-Catolică din Viena
Un grup de 24 de catolici de diferite etnii ai Arhidiocezei Romano-Catolică de Viena, condus de către preotul Vicar episcopal Karl Ruhringer, a fost primit în vizită astăzi, 29 octombrie, de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la Reşedinţa Patriarhală din Bucureşti.

În cuvântul său, Patriarhul României a amintit de vizita efectuată anul trecut în Austria şi a subliniat deschiderea ecumenică a Arhidiocezei Romano-Catolică de Viena.

„Ne bucurăm că aţi sosit la Bucureşti într-o zi luminoasă. A fost foarte frumos anul trecut în Austria, mai ales în Viena, şi am participat la sfinţirea noii Bisericii împreună cu Eminenţa Sa, Cardinalul Schonborn, şi ne-au impresionat acolo activităţile Bisericii Romano-Catolice şi deschiderea sa ecumenică şi pluralismul multiconfesional. Ne bucurăm şi vă dorim mult ajutor de la Dumnezeu în activităţile pe care le desfăşuraţi, mai ales într-o societate din ce în ce mai secularizată. Totuşi, trebuie să mărturisim iubirea lui Hristos pentru întreaga umanitate”, a spus Preafericirea Sa, după cum ne informează Radio TRINITAS.

În continuare, Vicarul episcopal Karl Ruhringer a transmis mesajul Arhiepiscopului Vienei, Cardinalul Schonborn, adresat Preafericitului Părinte Patriarh Daniel.

“Preafericirea Voastră, ştiu că timpul Preafericirii Voastre este foarte limitat, dar daţi-mi voie înainte de toate să vă transmit un călduros salut din partea Eminenţei Sale, Cardinalul Schonborn de Viena şi Austria”, a spus Vicarul episcopal Karl Ruhringer.

La finalul întâlnirii, Patriarhul României a oferit delegaţiei austriece cadouri, iar Preafericirea Sa a primit în semn de recunoştinţă daruri simbolice de la conducătorul delegaţiei, informează TRINITAS TV.

Preoţii catolici efectuează o vizită în România în perioada 24-30 octombrie

sábado, 16 de octubre de 2010

Bucuria de a fi pelerin la hramul Sfintei Cuvioase Parascheva



Pelerinajul, aşa cum îl înţelegem noi, creştinii ortodocşi, constituie un prilej de întărire a credinţei, însă importanţa sa derivă şi din faptul că pelerinii sosiţi de pretutindeni să se 'îmbrace' în duhul sărbătorii duc mai departe, către familiile, casele, oraşele sau satele din care sosesc evlavia şi sfinţenia pe care le trăiesc în zilele de hram. Iată de ce a fi pelerin este, înainte de orice, un mod de a intra în comuniune cu aproapele.

„Pelerinajul este un eveniment spiritual pentru toţi cei ce participă la el cu credinţă şi evlavie, cu dragoste de Dumnezeu şi de sfinţii Lui. În acest înţeles, pelerinajul poate fi un moment sau un prilej de înnoire şi de îmbogăţire sufletească pentru toţi pelerinii sau închinătorii. Aşadar, hramul şi pelerinajul de hram pot fi un eveniment de întărire a credinţei, împrospătare a evlaviei, împlinire a rugăciunilor şi cunoaştere a altor credincioşi decât cei pe care îi întâlnim zilnic în parohie, în mănăstire sau în localitatea de unde venim fiecare dintre noi”, a spus Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, după cum ne informează „Ziarul Lumina”.
Ne întrebăm adesea, cu prilejul marilor hramuri are Ortodoxiei noastre, văzând numărul mare de pelerini care sosesc să se închine sfintelor moaşte, de ce aceşti oameni nu vin pe parcursul anului să aducă mulţumire sfinţilor şi să se roage pentru sănătate. Deşi mai puţin vizibil, pelerinajul la mănăstirile sau bisericile care păstrează moaştele unui sfânt se desfăşoară neîncetat, pe tot parcursul unui an. Însă întâlnirea cu sfinţii în chiar ziua lor de prăznuire e tulburătoare şi înălţătoare pentru că ajută pelerinul sosit de departe să intre în duhul sărbătorii, să se apropie şi mai mult, în rugăciune, de Dumnezeu, să-şi găsească liniştea şi pacea sufletească de care avem atâta nevoie.

Până şi simpla trecere printr-un oraş care-şi sărbătoreşte hramul transferă călătorului ceva din încărcătura emoţională, din starea aceea specială pe care o emană o rugăciune atât de amplă, izvorâtă din sufletele a sute de mii de pelerini.
Tocmai comuniunea aceasta, aflarea aproapelui, împăcarea cu sine şi cu ceilalţi transformă pelerinajul într-un prilej de înălţare şi de bucurie sfântă. Într-un astfel de pelerinaj, cei veniţi să se roage nu găsesc doar biserica sau sfintele moaşte, ci se îmbogăţesc cu ceea ce ceilalţi pelerini aduc cu ei: credinţă, evlavie, dragoste, pace.
Poate de aceea, fiecare mijloc şi sfârşit de octombrie aduc cu sine, la Iaşi şi la Bucureşti, de hramul Cuvioasei Parascheva şi al Sfântului Dimitrie cel Nou, trăiri pe care numai Dumnezeu, în bunătatea-I nesfârşită, le revarsă asupra celor ce se nevoiesc în rugăciune şi smerenie.

'E a doua oară când vin; parcă mă cheamă Sfânta măicuţă Parascheva'

Hramul Sfintei Cuvioase Parascheva de la Iaşi aduce, în fiecare an, sute de mii de pelerini din toate colţurile ţării şi de peste hotare. Cei mai mulţi vin cu regularitate, tocmai pentru că simt în suflet frumuseţea înălţătoare a acestui moment. 'De 37 de ani n-am lipsit niciodată de la sărbătoarea Sfintei. Vin să-i mulţumesc pentru ajutorul ce mi l-o dat în viaţă şi să mă rog pentru mântuirea familiei mele şi a mea', explică Elena Agapie, de 67 de ani, din Bârlad.
'Maica nu mă lasă să plec. Mă rog pentru sănătatea mea, a copiilor, a nepoţilor, pentru iertarea păcatelor. Vin de 22 de ani aici', spune şi Adela Ghervosche, de 65 de ani, din Săveni, judeţul Botoşani.

'M-am aşezat la rând azi dimineaţă pe la 6. E a doua oară când vin; parcă mă cheamă Cuvioasa măicuţă Parascheva. Abia aşteptam s-ajung. E frig, dar nu mai contează nimic acum', spune dna Tudoriţa, care a venit de la Oneşti, judeţul Bacău.

'Pelerinajul preface o cheltuială materială într-un câştig spiritual'

Deşi implică cheltuieli materiale, nopţi de nesomn, oboseală, deşi încearcă puterea omului de a rezista în faţa frigului sau a arşiţei, pelerinajele la moaştele sfinţilor constituie pentru creştinul ortodox român un prilej de jertfă, o ocazie de a uita de cele lumeşti şi de a dobândi plată în împărăţia lui Dumnezeu. 'Pelerinajul este în acelaşi timp călătorie fizică şi spirituală. Călătoria fizică este o deplasare, uneori obositoare şi costisitoare, dintr-o localitate în alta, adică de acasă la locul de cinstire a sărbătorii şi a sfinţilor. Iar călătoria spirituală din pelerinaj este o mutare interioară de la o stare spirituală a sufletului la o altă stare spirituală a lui. Dacă această mutare sau călătorie spirituală este un urcuş duhovnicesc sau o creştere duhovnicească, atunci pelerinajul schimbă oboseala fizică în odihnă spirituală, în pace şi bucurie sufletească. Astfel, pelerinajul preface o cheltuială materială într-un câştig spiritual şi o iniţiativă particulară într-o bucurie comunitară', arăta Preafericitul Părinte Patriarh Daniel în mesajul adresat pelerinilor veniţi să se închine la moaştele Cuvioasei Parascheva, pe 14 octombrie 2009